Proiectele SUERD care contribuie în mod semnificativ nu doar la dezvoltarea regiunii, ci și la realizarea unor obiective mai largi ale Uniunii Europene, pot fi desemnate drept strategice. Comisia Europeană le alocă o importanță deosebită în acest context. Pentru o listă completă a proiectelor strategice selectate de către coordonatorii naționali, cât și detalii privind criteriile care stau la baza desemnării proiectelor în această categorie, accesați pagina oficială SUERD (în limba engleză).
De asemenea, la nivel național au fost identificate unele proiecte de importanță majoră pe dimensiunea SUERD:
Proiectul Danubius RI – Infrastructură pan-europeană în domeniul râuri-mări, condusă de România
Centrul Internaţional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu – Mare (DANUBIUS-RI) îşi propune să fie infrastructura de cercetare pan-europeană a cercetărilor interdisciplinare care au ca scop fundamentarea managementului integrat al acestor sisteme la nivelul întregului bazin hidrografic. DANUBIUS-RI are statut de proiect-fanion în cadrul SUERD (Aria Prioritară 7,“Cercetare”). A fost declarat proiect naţional de importanţă strategică şi urmează a fi susţinut la nivel public prin alocarea a 40 de milioane euro din Programul Operaţional Competitivitate (semestrul 1, 2019). Este ilustrativ pentru spiritul cooperării SUERD: ţările partenere fac demersuri coordonate pentru accesarea de fonduri naţionale.
Proiectul a fost iniţiat de Institutul de Cercetare GeoEcoMar din România. Centrul Internaţional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu – Mare (DANUBIUS-RI) îşi propune să fie infrastructura de cercetare pan-europeană a cercetărilor interdisciplinare care au ca scop fundamentarea managementului integrat al acestor sisteme la nivelul intregului bazin hidrografic. O atenţie specială este acordată mediilor de tranziţie (delte, estuare), încă insuficient cunoscute şi înţelese în detaliu. DANUBIUS-RI (nume provenit de la cel mai internaţional fluviu din lume) va oferi o infrastructură de cercetare pan-europeană care va umple acest gol oferind access la o gamă largă de sisteme Europene fluviu-mare, facilităţi de cercetare şi expertiză, şi va face posibilă cercetarea acestor sisteme în Europa şi în întreaga lume. Rezultatele ştiinţifice vor fundamenta soluţii de management integrat al acestor sisteme în ansamblul lor.
DANUBIUS-RI este o propunere de infrastructură distribuită, care va avea nucleul central în Delta Dunării. Tot România va găzdui şi Centrul de Date al Infrastructurii. DANUBIUS-RI are în componenţă facilităţi de cercetare, grupate în noduri, centre de excelenţă ce vor oferi facilităţi şi servicii de stocare şi furnizare a datelor, facilităţi experimentale şi măsurători în situ, capabilităţi analitice de ultimă generaţie şi punerea în aplicare a procedurilor standardizate şi de control al calităţii. Nodul pentru observaţii şi măsurători va fi coordonat de către Laboratorul de Ştiinţe Marine din Plymouth, Marea Britanie, Nodul pentru analize va fi coordonat de către Institutul Federal de Hidrologie din Germania, Nodul pentru Modelare va fi coordonat de către Institutul de Ştiinte Marine din Italia, iar cel de Guvernanţă de către DELTARES, din Olanda.
Chiar dacă DANUBIUS-RI este dedicat sistemelor fluviu-mare la nivel global, măsurători, analize şi modelări detaliate vor fi efectuate într-o serie de zone alese pentru importanţa lor ştiinţifică. În prezent în DANUBIUS-RI intră 7 asemenea zone, numite supersite-uri. Supersiturile vor fi desemnate situri naturale pentru observare, cercetare şi modelare în locaţii cu importanţă ştiinţifică ridicată de-a lungul unei game largi de sisteme râu-mare. Pentru moment acestea sunt Delta Dunării (România), Szigetkoz (Ungaria), Lunz (Austria), sistemul râu-deltă-mare Nestos – Marea Egee (Grecia), Estuarul Elbei (Germania), Estuarul Tamisei (Marea Britanie), sistemul Deltelor Ebro – Llobregat (Spania), Delta Padului – Laguna Venetiei (Italia). Supersite-uri noi vor fi adăugate cu condiţia existenţei importanţei ştiinţifice, sprijinului politic şi al infrastructurii, fundamentale pentru asigurarea durabilităţii DANUBIUS-RI.
Coordonaţi de România, cercetători din 16 ţări europene au fost implicaţi activ în dezvoltarea proiectului. DANUBIUS-RI va aduce împreună într-o abordare interdisciplinară cercetarea din diferite sectoare de mediu a sistemelor fluviu-mare. Proiectul va contribui la dezvoltarea capacităţilor de cercetare de vărf la nivelul întregii Europe. DANUBIUS-RI a fost desemnat Proiect Fanion al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (2013) şi a fost inclus pe lista Forumului Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare (ESFRI) în 2016. Sursa: Ministerul Cercetării și Inovării din România
Portul Verde și de Înaltă Performanță Giurgiu
Scopul proiectului: transformarea portului din Giurgiu în primul “Port Verde la Dunăre”, bazat pe concepte integrate de eficiență energetică și măsuri de mediu cuprinzătoare pentru porturile intermodale.
Finanțarea proiectului:
Portul Verde și de Înaltă Performanță Giurgiu este finanţat din Mecanismul pentru Conectarea Europei/CEF. Bugetul este de 15,5 milioane euro cu 85% finanţare din CEF.
Stadiu:
Lucrările au debutat în mai 2016. Proiectul se află în implementare.
Transformarea Portului Giurgiu a fost un proces format din 2 etape:
• Elaborarea studiilor și dezvoltarea conceptelor pentru Portul Verde: 2013-2015
• Realizarea lucrărilor și construirea infrastructurii: 2016-2020
Rezultate așteptate:
• Creșterea capacității anuale a portului de la 60.000 t (2013) la 300.000 t (2026)
• Economii manipulare transport: € 5 Milioane
• Economii tranzit de timp: € 11,6 Milioane
• Economii costuri de emisii CO2: € 4 Milioane
• Economii costuri congestii: € 1,7 Milioane
• Creare directă locuri de muncă: 30 locuri(€ 10,3 Milioane)
• Creare indirectă locuri de muncă: 450 locuri (€ 154,6 Milioane)
• Beneficii economice totale estimate: € 187,2 Milioane
Terminalul Intermodal de la Galaţi
Proiectul vizează construirea unui terminal trimodal de containere (naval, pe calea ferată şi rutieră) în Portul Bazinul Nou Galaţi, amplasat lângă Zona Liberă Galaţi. Terminalul de la Galaţi ar urma să asigure transportul mărfurilor pe ruta Rhin-Dunăre-Asia. Va genera o legătură mult mai rapidă spre centrul Europei şi către graniţa de est a UE.
Este inclus în anexa 1 a Regulamentului UE 1316/2013 privind Mecanismul pentru Conectarea Europei şi în Masterplanul de transport al României.
Actori implicați: Parteneriat între SC Port Bazinul Nou SA Galați, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi şi SC Metaltrade Internaţional SRL Galați;
Total buget proiect,exclusiv TVA : 80.798.947
În cadrul celui de-al doilea apel al programului Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF- SECTOR TRANSPORT), proiectul a fost declarat eligibil și propus pentru a primi asistență financiară din partea Uniunii Europene. Finanțarea a fost acordată doar pentru proiectul tehnic al întregii investiții, modernizarea cheului și managementul proiectului, cheltuielile aferente acestora reprezentând 25.619.783 euro, din care se finanțează din fondurile CEF suma de 21.776.814 euro, iar diferența de la bugetul de stat al României și surse proprii ale partenerilor privați.
Stadiu
Aplicațiile pentru finanțarea celorlalte componente ale proiectului depuse în cadrul altor programe de finanțare se află momentan în curs de evaluare.
Acțiunile proiectului includ în principal:
-Modernizarea cheului necesară pentru asigurarea acostării directe a navelor maritime și fluviale,responsabil APDM;
-Modernizarea accesului terestru în Portul Galați. Acțiunea propusă implică lucrări de modernizare a accesului rutier în port și relocarea unei linii de cale ferată; responsabil APDM;
– Reorganizarea și reconstruirea zonei de manipulare și depozitare pentru eficientizarea fluxului tehnologic în platformă. Dotarea cu instalații de încărcare/descărcare și transport intern performante, capabile să opereze UIT și cu consumuri energetice reduse; responsabil PBN;
–Crearea unui nou acces în zona de manipulare și depozitare pentru conformare cu normele europene de siguranță și securitate; responsabil MTI.
Proiectul FAIRway – Implementarea Master Planului pentru Reabilitarea si întreținerea senalului pe Dunăre
Obiectivul principal al proiectului
Serviciile de transport pe Dunăre viabile din punct de vedere economic sunt dependente de condițiile unui șenal navigabil stabil. Navigația este împiedicată de-a lungul secțiunii Dunării a coridorului rețelei centrale Rin-Dunăre de mai multe blocaje (puncte critice). Parametrii infrastructurii de cale navigabila definite de ECMT (adâncime 2,5 m, înălțime minima sub poduri 5,25 m 365 de zile pe an) nu sunt atinse in mai multe secțiuni ale Dunării, Sava si Canalului Dunăre – Marea Neagră.
Obiectivul principal al Proiectului Global este sa implementeze ” Master Planul de Reabilitare si Întreținere a Șenalului Navigabil al Dunării si a afluenților săi navigabili ” aprobat de toate Ministerele relevante in decembrie 2014. Scopul Master Planului este de a atinge si de a asigura condiții bune de navigație pe tot parcursul anului, prin furnizarea unui nivel minim de servicii.
Acțiunile proiectului sunt realizate în scopul de a:
– Elabora planurile naționale de acțiune coordonate pentru implementarea ” Master Planului de Reabilitare si Întreținere a Șenalului Navigabil „.
– Achiziționa echipamentele necesare pentru a desfășura activități pilot privind serviciile hidrologice in cele cinci tari in cauza (Bulgaria, Croatia, Ungaria, Romania si Slovacia);
– Permite identificarea unor abordări inovatoare pentru reabilitarea și modernizarea șenalului navigabil;
– Pregăti documentația pentru implementarea viitoarelor măsuri selectate care sprijină în continuare punerea în aplicare a „Master Planului de Reabilitare și Întreținere a Șenalului Navigabil”
Proiectul se află în perioada de implementare, fiind derulat pe o perioadă de 5 ani (01.07.2015-30.06.2020).
Finanțarea proiectului: proiectul a fost aprobat spre finanțare în cadrul Apelului CEF Transport 2014 pentru proiecte multianuale, Obiectivul de finanțare 4 – Apelul specific pentru Fonduri de Coeziune, Prioritatea 1 – Proiecte pre-identificate pe coridoarele rețelei centrale – căi navigabile interioare și porturi.
Proiectul beneficiază de 85% finanțare UE si 15% finanțare de la bugetul de stat.
Bugetul total al proiectului este de 23.357.255 euro, din care bugetul AFDJ este de 8.562.778,15 euro
Proiectul are ca beneficiari:
– Ministerul Transporturilor, Inovării și Tehnologiei din Austria
– Administrația Canalelor Navigabile (ACN) din România
– Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunăre (IAPPD) din Bulgaria
– Ministerul Afacerilor Maritime, Transportului și Infrastructurii din Croația
– Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Dezvoltării Regionale al Republicii Slovacia
– Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) din România
– Ministerul Dezvoltării Naționale din Ungaria
și următoarele organisme de implementare:
– Via Donau din Austria;
– Agentia pentru cai navigabile interioare, din Croația;
– Agenția de Dezvoltare Căi navigabile din Slovacia
– Direcția Generală Managementul Apei din Ungaria;
– Corporația Națională pentru dezvoltarea infrastructurii din Ungaria.
Proiectul “Danube Skills”
• Lider de proiect este Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV din Constanța/România;
• Proiectul este finanţat prin Programul Transnaţional Dunărea, în cadrul primului Apel. Mai multe informații pe pagina oficială a proiectului.
Source: http://suerd.gov.ro/